Dezinfectant avizat pentru birou: cum verifici avizul și ce tip de produs îți trebuie

Pe raftul cu produse de curățenie al unui birou stau de obicei câteva sticle cu „dezinfectant” în denumire: un spray pentru suprafețe, un gel pentru mâini, poate un produs pentru grupurile sanitare. Nu toate au același statut. Un produs care promite că omoară microorganisme este un produs biocid și, ca să fie vândut și folosit legal în România, are nevoie de aviz sau autorizație. Când cauți un dezinfectant avizat pentru birou, prima verificare e chiar aceasta, înaintea prețului sau a parfumului.

Mai jos găsești cine emite avizul, cum îl verifici singur, ce tip de produs se potrivește fiecărei zone din birou și cum ții stocul sub control.

De ce contează avizul la un dezinfectant

Baza legală la nivel european este Regulamentul (UE) nr. 528/2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (EUR-Lex). Regulamentul se aplică produselor care, în forma în care ajung la utilizator, conțin sau generează una sau mai multe substanțe active.

Pentru o firmă, avizul înseamnă trei lucruri practice:

• produsul a fost evaluat pentru utilizarea declarată pe etichetă;
• știi pentru ce tip de utilizare a fost aprobat (mâini, suprafețe, zone alimentare);
• ai un document pe care îl poți arăta la un control sau unui client care întreabă ce produse folosiți.

Cine avizează produsele biocide în România

Conform HG nr. 617/2014, autoritatea competentă în domeniul biocidelor în România este Ministerul Sănătății, iar documentele de punere pe piață sunt emise de Comisia Națională pentru Produse Biocide. Comisia are în componență reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și ai ANSVSA (ANSVSA; textul hotărârii pe Portalul Legislativ).

Produsele ajung pe piață fie prin procedura de avizare națională, fie prin recunoaștere mutuală, atunci când substanța activă este deja aprobată la nivel european (ANSVSA).

Tipurile de produs care te interesează la birou

Regulamentul împarte produsele biocide în 22 de tipuri, de la TP1 la TP22, conform Anexei V (ANSVSA). Pentru un birou, trei contează în practică:

• TP1, igienă umană: gelurile și soluțiile pentru mâini. În registrul național apar cu tipul „Igienă umană”.
• TP2, dezinfectante care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale: produsele pentru suprafețe, pardoseli, grupuri sanitare, clanțe și mese.
• TP4, produse pentru zona alimentară: dezinfectarea echipamentelor, recipientelor, ustensilelor și suprafețelor folosite pentru alimente (ANSVSA). Relevante pentru bucătăria biroului și pentru frigiderul comun.

Același producător poate avea produse diferite pentru fiecare tip. Un gel pentru mâini nu e soluția pentru blatul din bucătărie, iar un spray pentru suprafețe nu se folosește pe piele.

Cum verifici avizul în Registrul Național al Produselor Biocide

Ministerul Sănătății publică Registrul Național al Produselor Biocide, cu căutare online și cu versiuni descărcabile. Pentru fiecare produs registrul arată numărul avizului, denumirea comercială, producătorul, substanța activă și concentrația, tipul de produs, data înregistrării și data expirării.

Pașii sunt simpli:

1. Notează denumirea comercială exactă de pe etichetă.
2. Caut-o în registru. Unele produse apar și cu alte denumiri comerciale, trecute în aceeași înregistrare.
3. Verifică tipul de produs: trebuie să corespundă cu locul unde îl folosești.
4. Verifică data expirării avizului.
5. Păstrează numărul avizului în fișa produsului din evidența internă.

Dacă nu găsești produsul, cere furnizorului numărul avizului și caută după el. Dacă nici așa nu apare, nu îl folosi ca dezinfectant.

Ce citești pe etichetă și în fișa tehnică

• numărul avizului sau al autorizației;
• tipul de utilizare și suprafețele pe care se aplică;
• modul de aplicare: diluție, timp de contact, dacă se clătește sau nu;
• echipamentul de protecție recomandat pentru personalul de curățenie;
• fișa cu date de securitate, pe care e bine să o ai la îndemână în camera de curățenie.

Timpul de contact e partea cea mai des ignorată. Un produs pulverizat și șters imediat poate să nu acționeze așa cum scrie pe etichetă.

Dezinfectant sau detergent: când folosești fiecare

Nu orice suprafață are nevoie zilnic de dezinfectant. Detergentul îndepărtează murdăria, dezinfectantul acționează asupra microorganismelor. În multe birouri, schema practică este curățenie zilnică cu detergent pe birouri și pardoseli, plus dezinfectare pe suprafețele atinse des: clanțe, butoane de lift, mânere de frigider, robinete, grupuri sanitare. Stabilește schema cu firma de curățenie sau cu responsabilul de clădire și scrie-o într-o fișă vizibilă.

Pentru lista completă de produse de curățenie, vezi și ghidul nostru despre produsele de curățenie pentru birouri, iar pentru grupurile sanitare, articolul despre consumabilele igienico-sanitare.

Cum organizezi stocul de dezinfectanți

• O listă scurtă de produse aprobate: câte unul pentru fiecare tip (mâini, suprafețe, zona alimentară), cu numărul avizului trecut lângă.
• Consum pe lună: notează câte recipiente se golesc și comandă după consumul real, nu după impresie.
• Termene: verifică data de valabilitate a produsului și data de expirare a avizului la fiecare comandă.
• Depozitare: într-un spațiu separat de alimente, ferit de căldură, cu recipientele închise și etichetate.
• Dozatoare: dacă reumpleți dozatoare, folosiți același produs și etichetați dozatorul.

Achiziții centralizate pentru curățenie și mentenanță

Dezinfectanții sunt doar o parte din coșul lunar. Aceeași persoană comandă de obicei și hârtie igienică, saci menajeri, detergenți, consumabile de birou și, uneori, materiale pentru mentenanța clădirii. Când fiecare vine de la alt furnizor, verificarea avizelor, a facturilor și a livrărilor se multiplică.

SupplyOne face aprovizionare pentru companii ca furnizor unic. Produsele de curățenie intră în categoria Consumabile birou, papetărie și produse de curățenie, iar materialele pentru clădire în Materiale de construcții și mentenanță. Poți cere o ofertă pentru tot coșul din pagina de contact. Despre logica centralizării am scris și în articolul despre centralizarea achizițiilor indirecte.